Arhiva: April 2014

Părinții au adesea tendința de a răspunde primului impuls față de ce face copilul. Atunci când comportamentul copilului tău îți creează dificultăți, gândește-te la modul în care reacționezi tu ca părinte visavis de ce face el. Primul tău impuls reprezintă ceea ce vrea copilul să faci. Iată câteva exemple:  Dacă îți cere diverse lucruri când vorbești la telefon, răspunzi nevoii lui de a-ți capta întreaga atenție. Dacă ești provocat să-l cerți pentru că nu face ordine în cameră, iar la vârsta lui ar putea să o facă, s-ar putea să fi reușit să te implice într-o competiție pentru putere. Dacă îi închei șireturile pentru că el spune că nu poate, îi întărești sentimentul că el este neajutorat și  te plasezi în serviciile lui, fapt ce va întări slabiciunea copilului.

Copilul este rar conștient de scopul comportamentului său. Atunci când prin comportamentul lui  încalcă ordinea și devine ”neascultător”, folosește metode greșite pentru a-și atinge scopul, iar răspunsul nostru impulsiv îi întărește această purtare. Riscul este că poate ajunge să creadă că nu există alt mod de a se purta. Uitându-te la modul în care îi răspunzi, poți să conștientizezi ce câștigă copilul din răspunsul tău.  ”Dacă încetăm să răspundem așa cum făceam înainte, eforturile lui i-ar părea inutile și poate căuta o metodă mai bună și mai folositoare, mai ales dacă suntem consecvenți în a-i oferi atenție și statut într-un mod constructiv… Evită primul impuls: fă neașteptatul” (R. Dreikurs, 2011, p. 178)

Vrei să-ți găsești vocația?

Îți dorești o schimbare în carieră?

Simți că job-ul pe care îl ai nu ți se potrivește?

Vrei să afli dacă slujba ta corespunde intereselor tale?

Nu orice persoană este potrivită pentru orice job, însă pentru orice persoană există un job potrivit. Află ce carieră ți se potrivește.

Psihocentru îți oferă oportunitatea de a-ți descoperi interesele vocaționale predominante și  de a identifica posibile direcții în carieră, printr-o evaluare riguroasă bazată pe utilizarea testului psihologic  JVIS, recunoscut internațional și a unor exerciții de identificare a propriilor resurse.

Cinci motive pentru care să profiți de această oportunitate:

  1. Vei avea mai multă satisfacție profesională urmând o carieră care se potrivește intereselor tale.
  2. Vei fi capabil să faci lucruri mărețe într-un domeniu care-ți place.
  3. Sunt peste 35.000 de tipuri de carieră. Te vei focusa pe cele care te interesează cu adevărat.
  4. Vei elimina semnele de întrebare din planificarea propriei cariere.
  5. Faci o investiție mică pentru o diferență profesională mare. Investești 2 ore și 160 de lei în viitorul tău.

 Cui se adresează această ofertă?

  • Persoanelor care iau în considerare o schimbare profesională
  • Persoanelor care îşi doresc o imagine de ansamblu a propriilor interese
  • Elevilor/studenților aflaţi în procesul de alegere a unei viitoare cariere

 Locația:

Strada Tunari, Sector 2, București

Programari  și informații

Te poți programa de luni până vineri, în intervalul 9:00 – 20:00, telefonic: 0726 766 714 sau prin email: elena.popescu@psihocentru.ro. Ședințele vor fi  individuale.Urmărește mai multe detalii și pe pagina de facebook.
 

”Cuvintele știu despre noi lucruri pe care noi nu le știm despre ele.” (Rene Char)

Cum ”nu” ne pune piedică

“Ai grijă să nu te împiedici!”, îmi spunea mama adesea, în copilărie. Și ca un făcut, de cele mai multe ori mă împiedicam. Ți s-a întâmplat și ție? Și nu îți explici fenomenul? Creierele noastre tind să perceapă mesajele comunicate în termeni pozitivi, susțin cercetătorii. Astfel ”Ai grijă să nu te împiedici” se transformă în ”Împiedică-te”, ”Nu-ți face probleme” în ”Fă-ți probleme”, ”Nu mai țipa” în ”Țipă” ș.a.m.d. Soluția pentru o comunicare eficientă este să transformi structurile negative în corespondențele lor pozitive: ”Pășește cu grijă”, ”Te vei descurca”, ”Te aud mai bine atunci când nu țipi”.

”Dar” te contrazice

”Mă bucur că ai luat nouă la matematică, dar va trebui să muncești mai mult pentru că tu ești de zece.” Te-ai prins deja că bucuria nu-i chiar așa de mare. ”Dar” are proprietatea de a contrazice cuvintele care îl preced. Și dacă îl folosești frecvent, ceilalți s-ar putea îndoi de credibilitatea ta. Soluția pentru a elimina această natură neconvingătoare a mesajului de tipul ”da, dar” este să cauți să-l înlocuiești pe ”dar” cu ”și”: ”Mă bucur că ai luat nouă la matematică și sunt convinsă că pregătindu-te mai mult, vei lua zece.”

Eșecul lui ”voi încerca”

”Voi încerca să îți înapoiez cartea până luni”, adică voi încerca, dar nu sunt sigură că voi reuși. ”Voi încerca” introduce ideea de eșec, ba chiar îl legitimează.  Spunând ”voi face” nu doar că îți securizezi interlocutorul, dar te și automotivezi să treci la acțiune.

Onestitatea și ”ca să fiu sincer”

”Ca să fiu sincer, am uitat că azi mă așteptai mai devreme acasă”. Să înțeleg cumva că data trecută nu ai fost sincer? ”Ca să fiu sincer” este un clișeu de limbaj care îi creează interlocutorului tău spațiu pentru a deveni circumspect. Un om integru spune adevarăul fără a folosi garanții de genul ”ca să fiu sincer”, ”pe onoarea mea”, ”pe cuvântul meu” etc. Așa că, renunță la declarațiile de sinceritate și spune adevărul.

Acestea sunt doar câteva exemple pentru felul în care cuvintele se pot întoarce împotriva noastră și a interlocutorului nostru, atunci când le folosim fără pricepere. Cuvintele au puterea de a încuraja, liniști, sau dimpotrivă descuraja, neliniști și de a determina comportamente pozitive sau negative.

Bibliografie:
Nuță, A. (2002), Psihologia comunicării în cuplu, Ed. Sper
Prutianu, Ș. (2004), Antrenamentul abilităților de comunicare, Ed. Polirom
Salome, J., Galland S. (2007), Dacă m-aș asculta m-aș înțelege, Ed. Curtea Veche
Walter, G. (2003), Influența limbajului pozitiv, Ed. Curtea Veche